şi o fost odată un gest trecut, un cuvânt aruncat. l-ai regretat şi încă îl mai regreţi. ţi-ai dorit să nu îl faci, ţi-ai dorit să nu îl adresezi. ţi-l aminteşti ca pe o întâmplare ruşinoasă, uşor penibilă. crezi că te-a aruncat pe o treaptă mai jos. dar acel gest, acel gest oare nu a provenit din faptul că i-ai deschis fereastra spre sufletul tău unei persoane?şi acel regret oare nu a provenit din frică?
şi te gândeşti, şi mă gândesc ce semnifică într-adevăr acel regret. cred că e un regret pe care îl simţim cu toţii. dar ce înseamnă? lipsa de autocontrol, o greşeală, ceva ce ai făcut şi nu trebuia să faci, alegerea greşită?
şi stai să te întrebi de unde provine. şi ai vrea să-i cunoşti familia, să-i cunoşti originile. şi mama lui este sinceritatea, iar tatăl lui este frica.
şi şti că este acolo lângă tine, şti că te urmăreşte ca o umbră şi crezi că te va bântui mereu, dar oare aşa e?
